Cine isi aduce aminte de anii de scoala, in care datoria noastra era să retinem date importante la istorie, sa reproducem comentarii literare si sa folosim formule matematice? Premiantul clasei, cel mai bun la matematica si romana, avea 10 pe linie chiar daca era un pic afon la muzica si nici la desen nu avea talent. Suntem cu totii marturie a faptului ca sistemul traditional de educatie, cu inclinatia sa catre memorare si logica matematica, functioneaza pe premisa ca toti elevii trec prin acelasi proces de acumulare a cunostintelor. Dar cum ramane cu elevii pasionati de sport care reusesc sa alerge 50 de minute fara oprire, sau cu micii iubitori de natura care recunosc toate plantele, dar care nu primesc 10 decat la biologie?
Ideea ca nu toata lumea reactioneaza la aceiasi stimuli in procesul de invatare l-a determinat pe profesorul Howard Gardner, de la Universitatea Harvard, sa puna sub semnul intrebarii felul in care este organizat sistemul educational la nivel global. Așa a luat naștere, în 1983, Teoria Inteligențelor Multiple, care a evoluat intr-o stiinta de sine statatoare imbratisata de profesori si educatori din lumea intreaga. Rezultatul? Elevi mai implicati in procesul de invatare si apreciati la adevarata lor valoare!
Ce este Teoria Inteligențelor Multiple și ce impact are asupra procesului de învățare?
Pornind de la ideea ca viziunea asupra capacitatii intelectuale este una limitata, Gardner a teoretizat existenta a opt inteligențe distincte, sugerand chiar prezenta celei de-a noua, asa zisa inteligenta existentiala. In opinia sa, fiecare dintre noi suntem un amalgam unic de abilitati si talente, iar capacitatea de memorare sau logica nu sunt singurele elemente care ne definesc. Un copil poate sa abia o ureche muzicala excelenta, dar de asemenea poate sa spuna povesti cu talent, sa se orienteze foarte bine in spatiu si sa inteleaga emotiile celorlalti dintr-o singura privire.
Asadar, felul in care sunt combinate aceste inteligente multiple este ceea ce ne diferentiaza ca indivizi si determina apoi modul in care rezolvam probleme si evoluam ulterior. Insa tocmai aceste diferente devin o provocare pentru sistemul traditional de educatie, care presupune ca toata lumea e la fel, deci invata la fel. Poate acesta este motivul pentru care majoritatea copiilor nu se simt stimulati sau apreciati la adevarata lor valoare intr-o sala traditionala de clasa.
Lucian, un profesor de limba engleză cu experienta de 10 ani in sistemul public de invatamant, si-a dat seama rapid ca potentialul multor elevi este irosit de modul foarte rigid de predare si de programa neadaptata tuturor nevoilor. „Cand ajungeam la conjugarea verbelor in engleza, simteam ca ma lovesc de un zid invizibil. Copiii deveneau reticenti la invatare si foarte putini retineau formele corecte.” Solutia identificata de Lucian a fost migrarea catre un mediu unde sunt luate in considerare talentele speciale ale fiecarui elev. „La Shakespeare School, verbele devin parteneri de joaca. Le punem in scena, jucam mima si facem tabele interactive la care participa toata lumea.”
Pentru Miruna, o fetita de 10 ani cu par cret si zambet timid, scrisul in limba engleza devenise o problema reala care o facea sa stea retrasa in banca. Asta pana cand parintii au inscris-o la cursuri de engleza ce au la baza Teoria Inteligentelor Multiple. Ce s-a intamplat aici? Profesorul i-a sugerat Mirunei sa deseneze in loc sa scrie, si imediat literele s-au transformat in cuvinte ce au prins contur in povestile ilustrate ale fetitei.
Ce tip de inteligență are copilul tău?
La fel ca Miruna, fiecare copil are punctele sale forte, iar descoperirea combinatiei unice de abilitati devine indispensabila pentru adaptarea procesului de invatare. In acest scop, profesorii de la Shakespeare School au pregatit un grafic interesant care pune in evidenta caracteristicile fiecarui tip de inteligenta.
1. Inteligenta vizual-spatiala
Oamenii care au o inteligenta vizual spatiala superioara sunt priceputi la vizualizarea anumitor spatii sau obiecte, se orienteaza bine si au abilitati de folosire a hartilor, tabelelor sau a aparatului de fotografiat sau filmat.
Caracteristici:
- Pasiune pentru scris si citit
- Interepretare a hartilor sau a graficelor
- Inclinatie catre rezolvarea puzzle-urilor
- Recunoastere a anumitor tipare
- Talent la desen sau arte vizuale
2. Inteligenta lingvistica
Cei care poseda o inteligenta lingvistica puternica sunt capabili sa foloseasca cuvintele atat in scris, cat si in citit. Sunt superiori atunci cand vine vorba sa povesteasca, sa memoreze informatie si sa citeasca.
Caracteristici:
- Memorare si reproducere a informatiei orale sau scrise
- Pasiune pentru citit si scris
- Capacitate de a explica anumite notiuni
- Talent la dezbateri sau discursuri persuasive
- Utilizare a umorului in istorisire
3. Inteligenta logic-matematica
Oamenii care poseda o inteligenta logic-matematica superioara au abilitati de recunoastere a tiparelor, deductie si analiza logica a problemelor. Pentru ei, numerele, relatiile si tiparele se transforma in concepte.
Caracteristici:
- Capacitate sporita de rezolvare a problemelor
- Inclinatie catre gandirea abstracta
- Placere pentru experimente stiintifice
- Talent la rezolvarea problemelor complexe
4. Inteligenta corporal-kinestezica
Persoanele cu acest tip de inteligenta au abilitati de miscare corporala, actiuni interpretative si control fizic. De asemenea, ei poseda coordonare si dexteritate impresionante.
Caracteristici:
- Talent la dans si sport
- Pasiune pentru confectionarea obiectelor cu propriile maini
- Coordonare fizica sporita
- Capacitate de a memora lucruri prin actiune, nu prin auz sau vaz
5. Inteligenta muzicala
Cei care poseda o inteligenta muzicala dezvoltata gandesc in tipare, ritm si sunet. Au o apreciere si intelegere crescuta pentru muzica, compozitie si arta interpretativa.
Caracteristici:
- Pasiune pentru cantat si instrumente muzicale
- Recunoastere facila a tiparelor muzicale si a tonurilor
- Memorare si reproducere a melodiilor
- Intelegere sporita a structurii muzicale, a ritmului si a notelor
6. Inteligenta interpersonala
Persoanele cu o inteligenta interpersonala dezvoltata sunt capabili de intelegere si interactiune umana la un nivel superior. Sunt foarte abili la evaluarea emotiilor, a motivatiilor, dorintelor si intentiilor celor din jurul lor.
Caracteristici:
- Capacitate superioara de comunicare verbala
- Talent la comunicarea non-verbala
- Viziune din multiple perspective a situatiilor
- Crearea unor relatii sociale pozitive
- Talent la armonizarea conflictului in diverse grupuri
7. Inteligenta intrapersonala
Cei care poseda o inteligenta intrapersonala superioara sunt constienti de starile lor emotionale, de sentimente si motivatii. Au o inclinatie catre auto-reflectie si analiza, visare, explorare a relatiilor cu ceilalti si evaluare a punctelor forte.
Caracteristici:
- Talent la analizarea propriilor slabiciuni si a punctelor forte
- Pasiune pentru analizarea teoriilor si ideilor
- Constientizarea propriilor sentimente si ganduri
- Intelegerea clara a propriilor motivatii
8. Inteligenta naturalista
Persoanele cu o inteligenta naturalista mai dezvoltata sunt in armonie cu natura si sunt interesate de explorarea si protejarea mediului si a speciilor de plante sau animale. Sunt foarte constienti de schimbarile subtile din mediul lor si nu accepta foarte usor domeniile care nu au legatura cu natura.
Caracteristici:
- Inclinatie catre domenii precum botanica, zoologie, biologie
- Talent pentru categorizare si catalogarea informatiei
- Pasiune pentru gradinarit, camping, catarari si explorarea mediului
Inteligențele Multiple în sala de clasă
Suntem deja familiarizati cu metodele conventionale de invatare din sistemul traditional de educatie, precum lectura, dictare sau formule. Insa teoria lui Gardner ne arata ca acelasi continut standard poate fi prezentat in mai multe feluri. Vacanta de vara a elevilor nu trebuie neaparat sa fie un subiect de compunere, ci se poate transforma in piesa de teatru, in cantec sau intr-un roman grafic.
Dupa cum am descoperit si noi, la Shakespeare School, atunci cand profesorii au libertatea de a dezvolta metodele conventionale, atitudinea elevilor fata de invatare se schimba. Copiii devin mai receptivi, mai productivi si mai implicati in intregul proces. Asta nu inseamna ca nu primesc teme pentru acasa, dar invatarea se face cu si din placere!
