Copilaria? cea mai frumoasa perioada din viata noastra. Va aduceti aminte de lucrurile, aparent banale, care ne bucurau pe atunci? Primii fulgi de nea, o buburuza asezata pe o frunza in parc, un melc care isi arata timid si domol cornitele dupa ploaie, un zambet, o imbratisare. Cata magie era intr-o poveste cu zane ,printi si printese, balauri si capcauni fiorosi. Cum ne jucam, transformandu-ne pe rand, in toate personajele intalnite in aceste povesti. Ce grozav era!
Acum, la 28 de ani, sunt adult insa in adancul sufletului inca ma mai bucur de fiecare moment din viata ca un copil. Din acest motiv s-a nascut si pasiunea de a preda si de a fi in mijlocul copiilor. Subiectivitatea ma indeamna sa afirm ca meserie mai frumoasa si plina de satisfactii ca cea de profesor nu exista. Un profesor intelept spunea odata ca ?nici o profesiune nu cere posesorului ei atata competenta, daruire si umanism ca cea de profesor pentru ca in nici una nu se lucreaza cu un material mai pretios, mai complicat si mai sensibil decat este omul in devenire…?. Cat de adevarat!
Sansa a mi-a indrumat pasii spre un loc unde profesionalismul se impleteste cu dragostea pentru predat si copii. Multumesc Shakespeare School pentru oportunitatea de a face parte dintr-o echipa de oameni deosebiti.
