Conform statisticilor, România se clasează pe locul 3 din 42 de țări în care a fost investigat fenomenul de bullying, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății. Din datele aceluiași raport, rezultă că rata agresiunii crește proporțional cu vârsta copiilor, atingând un maxim de 23% în rândul adolescenților de 15 ani.
Cifrele sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât 3 din 10 copii sunt excluși din grupul de colegi și un sfert din copii au fost victimele umilințelor în fața colegilor, conform statisticilor publice ale Asociației Salvați Copiii.
Ce înseamnă bullying de fapt, acest fenomen tot mai prezent în școli la nivel național și mondial? Asociația Americană de Psihologie îl definește ca fiind ”o formă de comportament agresiv, în care o persoană provoacă, în mod intenționat și repetat, un disconfort altei persoane. Acesta poate fi fie sub formă de contact fizic, cuvinte adresate sau acțiuni mai subtile”.
Pe scurt, bullying-ul implică un raport inegal de putere între copii – agresor și victimă –, care poate avea consecințe serioase. Pe termen scurt, poate distruge încrederea în sine a celui agresat. Pe termen lung, îi poate afecta dezvoltarea emoțională și abilitatea de a se integra social.
Forme ale bullying-ului
Deși nu toate formele de bullying implică violență fizică (3 din 10 copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea, conform Asociației Salvați Copiii), fenomenul este tot mai răspândit, iar efectele sale pe termen scurt, mediu și lung sunt imposibil de cuantificat.
Există, astfel, 4 tipuri de bullying:
- Fizic: rănirea fizică sau distrugerea lucrurilor victimei. Se manifestă prin: amenințare prin ridicarea pumnului, lovire directă, împingere, bătaie sau gesturi obscene.
- Verbal: porecle, tachinări, jigniri, comentarii sexuale neadecvate, insulte, amenințări verbale, sarcasm.
- Social: lezarea reputației (sau a relațiilor) victimei prin excluderea/izolarea intenționată a acesteia, zvonuri despre victimă, chiar și influențarea relațiilor dintre alte persoane și victimă.
- Cyberbullying sau bullying electronic: postarea fotografiilor stânjenitoare pe rețelele de socializare, distribuirea zvonurilor despre victimă prin intermediul platformelor, mesaje intimidante sau de amenințare, asumarea identității victimei în mediul online și distribuirea de conținut/mesaje în numele acesteia.
Copiii predispuși să fie victimele agresiunii
Fiind un fenomen universal valabil, bullying-ul nu are un singur factor determinant pentru care apare. Astfel, se poate vorbi de existența acestuia atât în mediul rural, cât și urban. Și, deși nu există un tipar prin care să se identifice cu precădere copilul care devine victimă sau agresor, există un risc mai mare de a fi agresați pentru copiii care provin din medii defavorizate ori fac parte din grupuri cu orientare sexuală diferită. De asemenea, mai predispuși să fie victime sunt și copiii izolați social sau cu dizabilități ori care poartă ochelari.
În general, copiii percepuți ca fiind ”diferiți” sunt ținte aproape sigure ale uneia sau mai multor forme de bullying. Astfel, există un risc mai mare să devină victime copiii supraponderali (ori subponderali), cei cu stimă de sine scăzută ori cu tulburări de personalitate, copiii cu posibilități materiale reduse ori cei care au un cerc de prieteni mic sau despre care se consideră că nu se pot apăra singuri.
În același timp, o altă categorie de copii predispuși să devină victime sunt și cei noi într-o școală, unde există deja grupuri formate, o ”ierarhie a popularității” și unde cei noi sunt considerați străini.
Semnele bullying-ului
Pentru a combate fenomenul și a ajuta copilul care este victima bullying-ului, este foarte important ca acesta să fie identificat, cu atât mai mult cu cât, adesea, cei agresați nu cer ajutor ori intră într-un cerc vicios al fricii și continuă să accepte comportamentul neadecvat al agresorului.
Atunci când devine victima bullying-ului, copilul își schimbă comportamentul. De aceea, e important ca părinții și profesorii să acorde atenție deosebită în cazul în care acesta:
- prezintă răni inexplicabile ori se ”accidentează” mereu,
- are mereu haine/cărți/teme distruse sau pierdute,
- își pierde brusc pofta de mâncare sau dobândește obiceiuri alimentare nesănătoase ori face excese,
- este mereu obosit și/sau are coșmaruri frecvente și dificultăți în a se odihni,
- își pierde interesul pentru activitățile școlare,
- are deodată note mici și pare să nu mai vrea să participe la ore,
- se izolează social,
- manifestă tendințe depresive, suicidale,
- nu mai are încredere în forțele proprii,
- adoptă comportamente autodistructive.
Toate acestea reprezintă semnale de alarmă pentru părinți și profesori, care trebuie să intervină pentru a identifica și stopa bullying-ul.
Efectele bullying-ului
Chiar dacă bullying-ul nu înseamnă întotdeauna o acțiune fizică, efectele sale sunt resimțite pe toate planurile de către victimă. Astfel, victimele pot avea probleme de sănătate fizică, psihică, emoțională și socială.
Printre cele mai frecvente efecte ale bullying-ului, se numără:
- dezvoltarea tulburărilor psihice: depresie, anxietate,
- emoții negative: tristețe, singurătate,
- izolare socială,
- scăderea stimei de sine,
- scăderea performanței academice,
- lipsa interesului pentru socializare și diverse activități,
- închiderea în sine,
- adoptarea unui comportament ostil,
- scăderea calității relațiilor cu cei din jur,
- tulburări în regimul alimentar,
- stare de sănătate precară.
Cum ajuți copilul să facă față agresiunii
Dintre toate cazurile de bullying în școli, doar 20% sunt raportate. Odată identificată prezența fenomenului, chiar și în cazul în care nu e raportat direct, e important să intervenim în sprijinul victimei, pentru a contracara efectele negative.
Pentru adultul care dorește să ofere suport, indiferent care este relația cu copilul, este foarte importantă maniera în care abordează victima. De aceasta depinde deschiderea copilului, precum și sentimentul de siguranță pe care cel mic sau adolescentul îl va avea.
Comunicarea reprezintă astfel un punct cheie în gestionarea situației și îl va ajuta pe copil să discute despre problemele cu care se confruntă, pentru ca împreună să găsiți cele mai bune metode de răspuns.
Câteva lucruri pe care i le poți sugera ar fi să ignore comportamentul agresorului (în cazul în care acesta nu este prea grav), să se concentreze pe relația cu alți copii sau colegi care nu este dăunătoare, să caute sprijin atunci când este din nou agresat, să se îndepărteze de agresor.
Dacă cel mic manifestă în continuare tendințe depresive, anxioase ori comportamente neadecvate și/sau dăunătoare, cel mai bine este să discute cu un specialist. Lucrul cu un psiholog, psihoterapeut ori consilier educațional îl va ajuta să facă față efectelor negative ale bullying-ului și să își reia stilul de viață de dinainte de agresiune.
Indiferent că îți dorești să previi sau copilul tău deja se confruntă cu astfel de comportamente din partea colegilor, e important să știi cum să intervii pentru a-i asigura confortul emoțional.
La Shakespeare School punem suflet și pasiune în tot ceea ce facem. Credem că de dezvoltarea emoțională armonioasă a copiilor depinde viitorul lor ca adulți de succes. Misiunea noastră este să le oferim celor mici un cadru educațional propice, astfel încât să poată învăța eficient și cu plăcere. Profesorii noștri specializați în psihopedagogie integrează în metoda de predare tehnici de mindfulness și lucrează continuu la dezvoltarea laturii empatice a copiilor, astfel încât aceștia să învețe să coopereze, sa activeze în echipă, să se ajute și să se respecte reciproc.
Descoperă metoda Shakespeare School în cadrul lecțiilor demo de limba engleză!
Ți-a plăcut acest articol? Ți s-au părut folositoare sfaturile noastre? Atunci hai pe canalul nostru de YouTube sau pe pagina noastră de Facebook pentru și mai multe sfaturi și povești cu care te poți identifica!
